proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

O, maestre Co?buc, poet predestinat al neamului rom�n, implantat de divinitate pe urmele str?lucitului Luceaf?r, av�nd aceea?i misiune plin? de har nemuritor, c?ci ?i cuvintele tale r?m�n la fel de nemuritoare, pline de via?? optimist?, de inedit? �n?elepciune ?i str?lucire; c?ci e?ti un alt far luminos �n noaptea timpului istoriei valahe zbuciumate, ghid�ndu-ne bine prin gloriile trecutului nostru roditor ?i prin noble?ea neamului nostru daco-roman. Cu drag ai pictat, prin versuri de ritm nou, peisajul m?re? al spa?iului nostru mioritic, mun?ii Ardealului, dealurile N?s?udului ?i c�mpiile iubitei tale Rom�nii, chipurile poporului ei mult �ncercat, devenind poetul ??r?nimii, poetul zonelor rurale rom�ne?ti ?i ne�ntrecutul bard al portretelor de Ilene-Cos�nzene, de splendide fete-z�ne ?i de m�ndri fl?c?i Fe?i-Frumo?i de pe meleagurile noastre, toate splendide ?i bogate. �n inima ta mare, toat? Rom�nia a g?sit un loc de cinste, un loc de str?veche tradi?ie ?i real? cultur?. E?ti laud? binecuv�nt?toare a satului plin de armonii diverse, glasul lui de bucurie, de necazuri ori de dor. Te vedem din ce �n ce mai clar ca pe un m?re? erou ce a luptat cu condeiul �n m�n? pentru dreptate, libertate ?i independen?? na?ional?, dorindu-ne o lume mai bun?, un viitor de aur. �n fiecare strof? scris? de tine vibreaz? puternic un ecou al vie?ii clocotitoare; �n fiecare rim?, un strig?t de libertate ?i unitate. Co?buc, tu e?ti m�ndria noastr? ve?nic?, un simbol etern de curaj ?i demnitate! Citindu-?i opera, ne faci s? vedem ca �ntr-un film �n relief c? ??ranii t?i sunt vii, muncind din greu sub cerul liber �n lanul de gr�u unde, frem?t�nd p?m�ntul ei �?i ?es destinul cu bra?ele ?i sudoarea frun?ii lor pentru p�inea cea de toate zilele. C�nd �?i termin? treburile, cei tineri c�nt?, joac? ?i se veselesc. To?i, fie tineri sau �n v�rst?, sunt harnici ?i cinsti?i, dar ai v?zut c? �n jurul lor erau boierii lacomi ?i haps�ni, ciocoi adu?i de v�nt, care le furau p?m�ntul, �i �nrobesc ?i le jefuiau roadele muncii lor, f?c�ndu-i s? se revolte. Atunci �ndat? te-ai transformat �n ap?r?torul lor aprig, �ndemn�ndu-i la r?scoal? ?i ai devenit purt?torul lor de cuv�nt prin splendidul mesaj acuzator precum cel din poemul �Noi vrem p?m�nt !�, fiindu-le al?turi. Totdeauna ne-ai impresionat prin imensa diversitate tematic? a operei tale poetice (cu �nc�nt?toare versuri despre via?a sentimental? a fetelor, poezii cu tematic? erotic? decent?, versuri memorabile, cu subiecte istorice bine reconstituite, cu aprinse versuri patriotice, cu versuri despre frumuse?ea naturii, cu versuri filosofice, cu imnuri religioase ori poezii despre mam?, bunici ?i familie, poezii pentru copii etc.) �?i mul?umim pentru toate aceste minunate comori de cultur?, crea?ii monumentale cu care ai �mbog??it sufletele unor genera?ii �ntregi, iar de toate aceste titluri clasice, de mare valoare literar?, noi ne amintim ?i te prosl?vim acum cu mare emo?ie, cu bucurie sincer? ?i profund respect pentru perfectele bijuterii lirice ?i din ele amintim poeme cum sunt El-Zorab, Iarna pe uli??, Imnul studen?ilor, La oglind?, Lupta vie?ii, Mama, M�nioas?, Moartea lui Fulger, Noapte de var?, Noi vrem p?m�nt!, Nu te-ai priceput, Numai una, Nunta Zamfirei, Pa?a Hasan, Trei, Doamne, ?i to?i trei! - dar lista ta aurifer?, desigur, este mult, mult mai lung?! ?i nicidecum nu putem s? uit?m nici excep?ionalele ?i impecabilele tale traduceri, fiindc? tu, maestre �n?elept, vorbeai fluent ?i scriai perfect �n german?, italian?, francez?, latin?, maghiar? ?i bini?or �n englez?... ?i din aceste limbi ne-ai tradus impecabil c�teva mari comori universale precum: �Divina Comedie� de Dante Alighieri, o versiune absolut complet? a celebrei operei, tradus? din limba italian?, �Georgice� de Vergiliu, tradus? din limba latin?, �Don Carlos� de Friedrich Schiller ?i �Sacontala� de Kalidasa, traduse din limba german?, respectiv sanscrit?. Ai mai tradus din Shakespeare ?i din Goethe, �ns? aveai planuri ?i mai mari de viitor, c?ci prietenul t?u Caragiale te convinsese s? scrii ?i teatru, iar noi, cei de ast?zi, suntem siguri c? ?i din acest domeniu ne-ai fi l?sat frumoase capodopere dac?... Dac? o mare nenorocire nu s-ar fi ab?tut brusc asupra ta ?i a familiei tale minunate, deoarece �n ziua de 25 august 1915, frumosul ?i deosebit de inteligentul t?u b?iat Alexandru, unicul t?u copil, student de 19 ani, nu ar fi pierit �ntr-un tragic accident de automobil, fiind primul accident de acest fel din Rom�nia. Nenorocirea a fost at�t de mare �nc�t ?tim c? so?ia ta Elena s-a �mboln?vit grav de inim?, iar tu, �necat �n lacrimi, te-ai l?sat definitiv de scris, de?i erai �n plin? glorie ?i c�nd Academia Rom�n?, cel mai mare forum cultural na?ional, te alesese cu onoare membru ei titular. Din cauza acestei cumplite tragedii ai suferit imens suflete?te ?i fizice?te, �nc�t devenise?i �ntru totul de nerecunoscut... Tr?iai un zbucium interior imens, greu de suportat, numai de tine ?tiut. Asta ?i-a scurtat mult via?a. Era prea mult, iar �n ziua de 9 mai 1916, precum mult doreai, ai plecat ?i tu Dincolo de Stix, s? te �nt�lne?ti cu frumosul t?u fecior Alexandru, l?s�nd pentru literatura ?i cultura rom�neasc? un gol deosebit de dureros �n vremea de atunci, cu prelungite ecouri ulterioare. Dar pentru noi rom�nii de ast?zi ?i dintotdeauna tu vei tr?i ve?nic, iubite maestre, prin opera ta str?lucit? ?i nemuritoare, dintre care unele din cele mai frumoase versuri ale tale au fost puse pe muzic? de �nalte valori melodice ?i astfel toate vor str?bate secolele ?i pe aripile armoniilor. Oricum, �n istoria culturii rom�ne?ti, tu r?m�i un mare pisc liric cu care genera?ii �ntregi ne vom m�ndri �ntotdeauna!
O, Doamne, c�t am fi de mici f?r? de tine, genialule George Co?buc, f?r? creativitatea versurilor tale pline de at�ta farmec specific rom�nesc, de mult rom�nism folcloric, de unic vis iradiant ?i de calde melodicit??i �nc�nt?toare!
Glen Ellyn, 9 mai 2024