Corneliu Rusnac Corespondent BBC, la Chişinău

	Aceeaşi limbă, două denumiri?

Potrivit datelor recensământului, dintre cele 2 milioane 564 de mii de persoane care se declară etnici moldoveni, aproape 2 milioane declară că vorbesc, de obicei, ceea ce ei numesc „limba moldovenească”.

Diferenţe urban - rural

Alte 475 de mii afirmă că vorbesc româna. Acestora li se adaugă şi aproximativ 70 de mii de cetăţeni care se consideră etnici români, ridicând totalul celor care declară că vorbesc româna la peste jumătate de milion, dar totuşi de aproape 4 ori mai puţini decât cei ce declară că vorbesc "moldovenească".

Numărul celor care consideră că vorbesc româna este mult mai mare oraş decât la sat – aproximativ fiecare al treilea. În zona rurală acest raport este de numai unu la şapte.

Ce spun însă oamenii din stradă despre limba pe care o vorbesc?

"Eu mă consider vorbitoare de limbă română", spune o tânără, dar un bărbat afirmă: "Vorbesc moldoveneasca pentru că-s moldovean", iar o femeie declară fără ezitare: "Vorbesc româna".

Există însă vreo diferenţă între limba română şi cea moldovenească?

"Limba română este limba literară, iar limba moldovenească e doar un dialect", spune o femeie, iar un tănăr este de părere: "Ei grăiesc într-un fel, noi altfel. Noi folosim şi cuvinte ruseşti", pe când o tânără îl contrazice: "Nu prea există diferenţe. Poate doar câteva cuvinte. Doar provenim de la un singur popor, suntem români".

Unii consideră că dihotomia „limbă moldovenească- limbă română” este promovată în interese politice sau din ignoranţă.

O femeie spune: "Există un interes politic nu vor să recunoască că noi vorbim româna", iar un tânăr e şi mai tranşant: "E o chestie politică sau pur şi simplu unii n-au carte şi nu cunosc"

Aceeaşi dihotomie există şi la capitolul identitate etnică. Potrivit rezultatelor recensământului, 75,8 la sută dintre locuitorii Republicii Moldova se declară moldoveni şi numai 2,2 la sută români.

Semne de întrebare cu privire la corectitudinea recensământului

Modul în care s-a desfăşurat recensământul din 2004, la capitolul apartenenţă etnică şi limbă vorbită, a fost criticat de către reprezentanţii Consiliului Europei. Şeful grupului de observatori ai Consiliului Europei care au monitorizat recensământul, John Kelly, declarase atunci că şapte din cele zece grupuri de observatori internaţionali au înregistrat un număr considerabil de cazuri în care recenzorii le-au recomandat respondenţilor să se declare moldoveni şi nu români.

La capitolul limba „în care vorbeşte de obicei” se remarcă un salt important la limba rusă. Deşi numai 380 de mii declară limba rusă ca limbă maternă, peste jumătate de milion declară aceeaşi limbă ca limba pe care o folosesc de obicei, indiferent că se declară moldoveni, ucrainieni, găgăuzi, români sau bulgari.